craciunu’ de acu' 4 ani

sfanta sarbatoare a craciunului ascunde in spatele ei multe evenimente si lucruri care nu au nici o legatura cu cele sfinte dar, cica totul se rezuma la sintagma “ asa e traditia”.
spre exemplu imbuibarea cu sarmale, toba, carnati, caltabos si “lucruri bune de nu le mai stii pe nume” nu numai ca nu-ti face bine si ca nivelul colesterolului atinge cote infricosatoare dar te mai si simti umflat si stomacul iti arde de la atat usturoi care se gaseste in cantitati industriale in aceste minunate si aspectuoase produse dar de.. “asa e traditia”.
masa de craciun e la locul ei totul e asezat frumos si in ordine pe ea, in totala discordanta cum o vezi dupa ce se termina cina, totul miroase a sarbatoare, bradul miroase a brad, cozonacul a vanilie, lumanarile desi nu ar trebui si ele miros a scortisoara, bradul nu mai miroase a brad desi ar trebui, un vis… parca plutesti in lumea magica si plina de voiosie a copilariei ,cand, cineva tulbura acest vis sunand la usa..: doamne au venit colindatorii!!!...da ei…, au venit sa ne colinde si anul acesta, ca in fiecare an vezi 2, 3 prunci care-s mai interesati cati bani isi iau de la tine decat sa iti ureze cantand sanatate si un craciun fericit…..parca e ca o facuta cand mai tarziu in noapte din copii zgribuliti si dragalasi vezi in fata usii tale trei holtei in floarea varstei, negrii ca o noapte de decembrie care rag ca niste magari un “ dom’ dom’ sa-naltam” de toata frumusetea,…incerci sa treci si peste asta, ca toata lumea spune, ca asa trebuie, ce naiba doar… “ asa e traditia”.
dupa ce toata lumea a infulecat si stomacurile sunt burdusite de poti sa te freci pe burta (bineinteles burta e vizibila dupa ce ai bagat atata sarbatoare in ea) vine vinu’….vinu vine sa te imbete.
hai sa ne imbatam ca de…e craciunu’! asta ma duce cu gandul la propozitia logica foarte adevarata care as putea-o pune alaturi de maxima “ romanul s-a nascut poet” pe aceasta “romanul cauta motiv sa bea” ; ca e sarbatoare, aniversare, onomastica..si multe alte intamplari si evenimente din viata cotidiana el ,romanul, e intodeauna pregatit, insetat, si gata gata sa faca fapte mari sorbind pofticios din sangele Domnului si nu numai. ca cica taria mai taie din greata mancarurilor grase,…da poate e adevarat nu zic nu, dar cand bei 2 litri de palinka se pare ca taie greata rauu, o taie chiar foarte tare…poate chiar de tot, alaturi de ea sufera si dictia, echilibru si starea de bine…
apoi tot spiritul te imbie la ascultarea unor colinzi, de data asta “de adevaratelea” si cand deschizi televizorul..ce sa vezi! mare mirare mare…hoardele lui gengis Han si ale lui timur lenk horesc de zor pe posturile romanesti de televiziune…
nu, nu sunt rasist dumnezeu mi-e martor chiar apreciez muzica de tambal, acordeon si de voie buna, dar versurile care sunt menite sa exprime puritatea si curatenia nasterii domnului parca nu le pot auzi fredonate in ritmuri orientale si mixate in studiourile “artistilor” pe care cu o saptamana inainte de aceasta sarbatoare le auzeam pe la BIG berceni sau in alte piete si mahalale bucurestene..puteti si voi face diferenta intre versuri ca” preacurata naste astazi pe iisus” si “ flori dalbe…” cu cele ”beau redbull si whiskey c’ asa bea smecherii” sau “cine e jupanu’ cine e stapanu’(in nici un caz nu se refera la iisus ci o probabila rememorare a perioadei de ev mediu unde ei erau cei oropsiti de mai micii ori marii boieri, acum boierii au ramas fara casa si who' the men sau mai bine zis who's the bitch now?!!?). am iesit din casa ca sa vad cum e craciunul din strada si parca sa imi amintesc zilele copilariei cand de ziua asta veneam de la sanius aproape de miezul noptii, ca sa ma incalzesc si sa mananc in graba o felie de cozonac asteptandu-l nerabdator pe mos gerila, caci asa ii ziceam noi copii in vremurile alea,..acum stupoare, ninsoarea lipsea gerul siberiei si-a facut loc in bucuresti de parca era la el acasa, de zapada nu mai vorbim, iar multi din amicii mei se dusesera sa vada stripteuse … explicatia am gasit-o singur…probabil se saturasera de carnurile din farfurie si acum s-au dus sa le vada cum danseaza.
m-am retras in cele din urma cu amicii dragi de pahar intr-o bodega afumata sa ascult povesti frumoase si rememorari ale copilariei lor pana in spre dimineata, pe care sincer intr-un viitor apropiat o sa imi faca mare placere sa le repovestesc.
ajuns acasa infofolit in plapuma adorm usor, in acelasi miros de scortisoara si cozonac…nu lung mi-a fost somnul caci niste olteni au avut grija sa imi rapeasca visurile aducand din Oltenia traditia cu ei (de parca chiar aveam nevoie de asa ceva…) dansand, fluierand tipand ca niste descreierati, batand in tobe ca niste salbatici, ca noi patricienii din bucuresti sa putem admira binecunoscuta capra sau ursul….in acele clipe mi-am jurat ca am sa ma fac sniper, si parca fiecare taranus care avea o toba sau ceva ce facea zgomot avea un bull's eye pe cur. cine mai poate dormi?! ... ce vise!? …ce craciun!? ….dar de traditia e traditie…

papion si voal

intro:
nunta - simbolul inceputului.
face parte din cele trei ritualuri importante in viata alaturi de botez si ingropaciune. sufletele pereche inainte de a-si gasi linistea in sanul unei familii trec printr-un ritual civil, bisericesc si laic.
casatoria in drept reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata in concordanta cu dispozitiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii.
din punct de vedere religios casatoria reprezinta actul randuielii cand robul lui dumnezeu cu roaba lui dumnezeu se cununa in scopul dat de a :creste si a se înmulti si a umple pământul si sa-l stapaneasca.
din punct de vedere laic casatoria insemna plecarea mirelui in caruta cu bradu dupa el aruncarea ligheannului cu apa-n drum, ajungerea la casa miresei (in prealabil ea plangea-n perne si se roaga de masa si tasu sa nu o dea) o ia si de atunci ea trece in proprietatea lui, bineinteles dupa petrecerea cu vin si lautari +,- dansu' cearceafului unde era cazu'.

cuprins:
nu am sa ma leg de latura dreptului familiei sau prevederile codului civil asupra acestui act de uniune, nu am sa comentez partea religioasa pentru ca tine de traditie, cutuma, e minunat si pentru ca e la fel ca-ntodeauna si pentru ca are farmecul ei, desi degeaba au incercat tovarasii sa se lepede de el.
am sa comentez cam ce am vazut eu pe la nunti si cum m-am simtit.
nunta presupune pregatiri cu mult timp inainte - mirele si mireasa aleg localul, care de cele mai multe ori are o denumire occidentala spirit of love si unde gasesti wc-ul plin de spirit of pain si cu chelnerii care au spirit of hai sictir.
sau restaurante rustice unde nus de ce dracu toti te fura, ba la chifle, ba la vin, ba lautarii care canta ce vor ei nu si ce vrei tu si unde chelnerii incep tot timpu cu "deci" si "n-avem sefu'd-asta". saloanele au la mese scaune inalte, daca ai parte de ciorba la nunta e ca si cum ai manca-o de pe genunchi (ai 80% sanse sa iti murdaresti pantalonii iar ceilalti 20% sunt pastrati pentru camasa, cravata, sacou. mesele sunt dreptunghiulare, ori e lunga si singurul om ori singura pereche pe care il/ii cunosti stau pe diagonala de tine poate sa fie si exact pe diagonala cand tu stai pe colt pt ca ai venit singur si nu aveau cu cine sa te puna la masa si ei pt ca au venit tarziu; ori locurile la masa sunt prost puse: masa de 4 locuri, fiecare pe latura lui si cu coatele facem un dans al bucuriei stand jos, ori 3 pe o parte 3 pe cealalta si cate 1 in capul mesei negasind niciodata solutia buna de a sta "cumva" la masa sa ne si intelegem.
trebuie sa mai adaug aici aranjamentele - celebrele inimi impreunate, verighetele impreunate sau initialele mirilor din baloane purpurii ori auriul cel mai stralucitor care se potrivesc mereu cu sala verde, bej, sau albastra.
fetele de mese patate sau cu gaurica. de cele mai multe ori in dreptul tau e lumina difuza sau palpaie un bec incontinuu.
muzica - de cele mai multe ori volumul e exagerat si cand face pauza muzicantul sau dj-ul, atunci auzi cum se urla "ce-ai zis?!! ce?!! e la toaleta!!". melodiile cele mai diverse dar nicio nunta nu scapa de : gasca mea, el meniaito,la cucaracha, gipsy kings mix, brasoveanca, si mai sunt vreo 6-7 dar acu nu imi vin in minte pentru ca am mintea tulbure nu de la alcool ci pentru ca am stat pe scaunul mortului la nunta - cum nu stiti? e scaunul celui care sta langa boxa cea mai mare!
cand e muzica asa tare mereu aud doar aceasta replica, de la cei mai in varsta: - ce se mai distreaza tinerii!!!
nunta cu m.c.(i se mai spune si staroste, poate fi si dj si fotograf in unele cazuri) e fantastica - de entertainer ai nevoie la nunta, el stie tot, el te urneste, te ridica de pe scaun, spune "tatal nostru" la inceputul nuntii, face glume, e in capul cozii de dansatori care se tin de sold, are puterea microfonului pe care il foloseste cum vrea, in ce scop vrea, si de cate ori vrea- hmm minunat!
rudele de la tara - trebuie neaparat sa stea cu tine la masa, sa te analizeze si cu ele sa ai cele mai neobisnuite discutii din viata ta: pretul la orzoaica, domesticirea potarnichilor, explicarea faptului ca ceea ce au vazut ei din tren nu e fasole ci hamei (ahh, fasolea nu creste de 4 m, mancati-as!!), minerii n-au venit sa planteze panselute.
pitipoanca de nunta - privita cu invidie si dispret de toate celelalte muieri, etichetand-o ca :curva, toapa, cine a imbracat-o si p-asta, cine masa-n cur a invitat-o, ia uite cum a venit si asta imbracata!!, admirata de clasa barbatilor cu burti mari si cu camasa scoasa din pantaloni care abia asteapta sa ii sufle la ureche propuneri mai mult sau mai putin libidinoase.
cocardele - de cele mai multe ori sunt din plastic, au forma de floricica seamana bine cu alea de le are fata moarta si nemaritata pe cap, dar tu esti obligat sa le porti la rever si cu mare ciuda te uiti la nasa, nasu , si insurateii care au o fleasca cat doua maini de taietor de lemne din pene de gasca in acelasi loc.
banii la rever - no comment.e prea mult pt mine
plicurile - nimeni nu are un plic in plus, sau ti se pune pe masa dupa momentul artistic ar taierii tortului, de parca ar vrea sa iti spuna: hai frate ja la tine acasa! marca banu' la baiatu'! in contrast cu ideea - trebuie sa ne bucuram cu totii ca am fost invitati sa bem si sa mancam pt ca s-au casatorit xulescu cu zeta!
manelele - desi nu am reusit sa admir performantele artistilor manelisti prea mult, vreau sa spun ca in momentul cand "baga guta sau salam" toata lumea se feliaza! toata lumea are sabie de samurai in loc de mana si isi loveste nevasta, prietena sau mireasa peste cur! nu inteleg?! cere-i treaba? poate-mi explica si mie cineva !!! la fel nu inteleg ce e aia ciorba de potroace!! unde pot si eu sa mananc o astfel de ciorba pt ca eu am ratat-o?!
la muzica tiganeasca sau pe manele n-ai cum sa nu vezi o duduie care si-a lepadat slapii la masa si danseaza in picioarele goale, avea slapi pt ca o "omorasera pantofii cu toc cui" - explicatia: de la high class la satra e decat un pas.
momentul predarii banilor in plic - casa de piatra! (de ce de piatra?!?) iar ei imi spun - sper ca te-ai simtit bine! cum ar fi sa le zici, ba frate - il stii pe varu tau de la dorohoi? da! e afla ca a varsat o carafa de vin pe nevasta-mea! in rest totul a fost ok!
domnisoarele de onoare - sa mor daca le vad rostu', eh frate am observat ca alea se distreaza cel mai tare - de ce? habar n-am? poate ma lumineaza cineva... sunt inca multe necunoscute pentru mine in legatura cu nunta.
nunta e definitia perfecta a acceptarii - de ce acceptam? din obligatie, din imitatie sau din admiratie ori interes. din obligatie sau interes pt ca de...e sefu' sau e prietena ei cea mai buna, din imitatie ori admiratie pentru ca "intr-o buna zi voi fi si eu mireasa" si "tu trebuie sa imi cumperi o rochie la fel de frumoasa!".
concluzie:
daca e nunta voastra, aveti grija la detalii!!

minciuna urbana 6

s-a dus vestea prin sat, pe unde-si petrecea omu nostru concediile, undeva in baragan, ca in padurea de langa sat a aparut un monstru de mistret care face ravagii in gospodariile de langa padure.
curajos din fire si cu putina nebunie si spirit de aventura, omu nostru isi ia toporu si merge dupa mistret.
intra in padure si...nimic. liniste, calm, soarele batea printre frunze, ferigi, muschi, licheni, frunze moarte...
omu nostru hotarat se duce in inima padurii sa ii caute "cuibul" bestiei cu ochii oteliti si coltii de argint - ba nu de argint ca asta-i a lu' doinas...deee..fildes..cred ca merge.
la un moment dat de dupa un tufis apare bestia...se privesc, isi indereapta spatele omu nostru, bestia grohaie asurzitor, omu nostru scuipa-n palme si strange tare de coada securii.
bestia il loveste cu putere...dar in cadere omu nostru ii infige securea-n teasta. mistretul urla de durere, si fuge de mananca pamantul izbindu-se de copaci si tufisuri si dispare in padure.
nimeni n-a mai vazut bestia de atunci ...pana intr-o zi.
mistretul era o scroafa de 150 kg poate mai mult si a fost zarita tot de omu nostru un an mai tarziu cand se plimba prin padure ca sa fotografieze niste veveritoi cu aparatul lui "smena" nou-nout.
a recunoscut-o pt ca inca scroafa avea infipt toporu-n teasta si dupa ia inca vreo 4 purcelui si ei cu niste securi mai mici in testele lor micute.

ou sont les neiges d’antan?

unde sunt carciumioarele de altadata?pline de fum, bautura, cu mese si scaune de lemn, cu nimfe voluptoase, dornice de placeri si saruturi sub spranceana, unde-i vinul din butoaie si carafele de pe masa.
unde-s prietenii cei dragi, dornici sa soarba sangele lui Hristos si sa petreaca pan’ la ziua..?
unde-i menestrelul care-si lua alaturi cobzaru; si pentru doi poli iti facea un catren cu care iti fura tristetea si te ducea pe drumul iubirii cu un suras in coltul gurii?
unde-s domnii cei mari care plecau pe corso imbracati la patru ace, la brat cu doua dame ce aveau nasul stramb si si-l tineau in vant pasind agale spre invitatia la ceai de la ora 5 ce se tinea intr-un salon intr-o ambianta ciudata unde toti vorbeau frantuzeste si gramofonul lalaia un tango sau vals vienez?
unde-i duelul domnilor? care pentru o dama aveau de gand sa moara sau sa ramana schiloditi in cazul in care glontul nu-si facea datoria ramanand astfel cu onoarea nepatata.
Astea mi-s imaginile despre lumea pe care n-am avut sansa sa o cunosc si pe care o visez…Totul a existat odata, desi ziua de astazi arata contrariul, se pare ca totul e pe dos…
carciumioarele de atunci, sunt azi cluburi sau pub-uri sunt la fel in mare, tot pline de fum si bautura, mesele sunt tot din lemn scaunele poate ca s-au schimbat avand o musama in plus…dar lumea, lumea s-a schimbat…
fetiscanele cu falduri, decolteu si corset lipsesc din peisaj, le-au luat locul fetele de azi ce vor a fi inabordabile…dar doar la prima vedere…
Tiganii lautari care l-a sfarsit de noapte plecau catre mahalaua lor cu cativa poli in buzunar si scripcariu cu buricele degetelor umflate de cat a ciupit coardele, azi au bluze de lycra, lant gros de aur; vin la nunti si in cluburi cu limuzine germane si pleaca spre palatele lor cu diplomatele pline de marafeti.
de fapt nu se mai numesc lautari, acum sunt “manelisti” ironia mare e ca ei nu canta manele ci un fel de folclor de mahala cu versuri simple si ritmuri disco contrar cantecelor orientale cantate taraganat si probabil ascultate de lefegii valahi cand mai trageau pe la Stambul.
domnii cei mari au parasit podul mogosoaiei pentru excursii de shopping la paris, milano sau londra.
domnitele de atunci care vorba coanei chirita erau ”fandosite, pricopsite, parisuite” azi sunt femei snoabe de high class care pe ascuns scuipa seminte si-si sug dintii, dar ele vor sa ajunga femei de afaceri dupa ce incalzesc patul patronilor de origini arabe sau orientale si cica tind spre independenta si chiar mai mult spre un nou matriarhat… of, vai de noi….
unde sunt poetii si pictorii de altadata? Care-si pierdeau zilele si noptile in cautarea inspiratiei prin cafenele si bistrourile de la sosea… pacat ca nu traiesc sa vada, ar fi avut atatea idei si mai ales pentru satire, pentru ca acum lumea e mai penibila decat cea din piesele lui Caragiale, Alecsandri, Kiritescu sau Musatescu.
daca atunci se facea haz prin celebrele “votam, votam, punem in urna si iese cine trebuie”, “industria romana e admirabila, sublima putem zice, dar lipseste cu desavarsire”, “ si dupa cum modei ii este fidel schimband-o tot asa si fidelitatea in politica nu e decat o nesfarsita serie de adultere” azi lucrurile stau altfel sunt si mai multe replici si mai multi oameni care le spun.
ieri ciocoi si coconi azi afaceristi – s-a schimbat numai pseudonimul in rest e la fel adica e o chestie normala … lucrurile bune se duc odata cu timpul nu si cele rele traim tot timpul sum incidenta proverbului “zambeste maine poate fi mai rau”.
sa ne dam un pic seama de schimbari atunci(demult) oierul mergea cu oile pe imas azi ce sa vezi imasul e teren de fotbal si oierul n-are oi ci fotbalisti si se numeste patron; judecatori si procurorii cei care au fost si cica sunt pusi sa garanteze conformarea persoanelor si societatii asupra legilor si ordinelor de drept azi fura mai mult ca hotii si in plus vor si ciubuc de la acestia adica cum “sa dam cezarului ce e al cezarului”; politistii si jandarmii s-au obisnuit sa inchida ochii si sa intoarca spatele cand baronu fura benzina sau mai stiu eu ce dar pe musteriul turmentat si scandalagiu care s-a trezit si el la bautura sa spuna pe fata ce i se intampla, el trebuie corijat nu mult ci doar sa stie cine e aparatorul si garantul constitutiei; guvernantii isi bat joc de guvernati, presa urla in fata si in spate fac front comun cu toti care baga mana pan la fund; intelectualii sunt betivi, nationalistii sunt nebuni, omul de rand pleaca la capsuni; parlamentarii isi fac siesta la locul de munca si de la timona marinarul s-a mutat la presedentie.
toate astea dau dovada clara a cultivarii ridicolului a inlocuirii valorilor sociale din timpuri apuse cu ceea ce e prost, dar de… e comercial. Pana si neconventionalul a devenit absurd si plictisitor dar se vinde bine, toti taranii se imbata ca sa devina boemi, manusa nu se mai arunca pentru ca nu mai exista orgoliu dar lingusala e la mare cautareatat in randul celor care o practica cat si in randul celor care o accepta si o primesc ca si cum ar fi ceva absolut normal.
unde sunt zambetele oamenilor?? probabil si ele au fost furate de asa zisi afaceristi sau luate odata cu taxele guvernantilor.
unde sunt betiile si cheful de viata?
alcoolul unii il vad singurul remediu, ca sa uite sa se simta bine, dupa inca un pahar ca sa-si aminteasca, dupa inca unul ca sa-si faca curaj sa se razbune si dupa ce se trezesc, sa realizeze ce au facut si sa le para rau ca au mai scos 2 sau 3 persoane de la masa de pranz.
unde sunt zapezile de altadata, atat de saraci suntem ca nici macar zapada nu ne mai da dumnezeu in schimb platim anual bani frumosi societatilor care se ocupa cu dezapezirea…

minciuna urbana 5

de craciun toata lumea primeste cadouri.bineinteles si omul nostru primeste un cadou pe masura asteptarilor. un cadou de 4 m latime si 4 lungime invelit in hartie mov. nu prea era loc sub brad, sa il puna, asa ca il muta direct in sufragerie.ora 12, 25 decembrie. omu nostru deschide fericit cadoul primit de la rudele venite de la dorohoi. mare i-a fost mirarea cand a vazut exact ceea ce isi dorise! de 4 ani tot cauta asa obiect. un dulap din lemn de trandafir masiv. o minune! incrustat cu un vanator si pusca lui belgiana cu cocos, pe usa cealalta un stol de rate salbatice care incearca ,degeaba, sa iasa din bataia pustii, pe laterale doi cerbi care se lupta cu gigantele coarne si trei ursi care incearca sa rostogoleasca un bustean. o minune! trei zile l-a tot mutat prin casa pana i-a gasit locul potrivit. in sfarsit dulapul statea unde trebuia. acum omu nostru dupa o scurta admirare de circa 3/4 ora ia o carpa umeda si sterge dulapul din lemn de trandafir.
mare a fost minunea cand s-a trezit de dimineata si a vazut dulapul inmugurit.

Blogger Template by Blogcrowds