iata ca a venit vremea ca omu' nostru sa faca armata, sa-si serveasca tara si sa se umileasca in fata tuturor cacanarilor tablagii din armata. sus, jos, pas inainte, plantoane, sectoare, sa traiti! am inteles! va aliniati! etc..intelegeti sper conditia soldatului din cazarma, ciclul unu in fata veteranilor din ciclu 3 sau a gradatilor permanenti ai unitatii.
iata ca dupa ce a trecut perioada de instructie implicit si umilirea oricarui soldat, inainte de juramant, ca sa ii antreneze pe soldati, superiorii decid ca soldatii sa faca un mars lung pana la prima padure.
ajunsi la padure soldatii se intind pe iarba, sa-si mai traga sufletu dupa atata umblat cu toate acareturile in spate.
intins in iarba omu nostru se relaxa; atat de mult s-a relaxat incat in 2 minute a adormit...nu inainte de a-si lega pm-ul de o craca in pom.
dupa doua ore de slafan adanc soldatu se trezeste odihnit nemaivazand pe nimeni prin preajma...isi ia pusca mitraliera si intr-un mers mai rapid se indreapta spre unitatea militara.
inainte de a iesi din padure aude un mormait prelung... asa cum il stim deja mare iubitor de animale (crescator de porumbei, marinimos cu iepurasu accidentat )se indreapta dupa mormait spre urs.
gaseste o ursoaica tavalindu-se de durere.
lasa pusca si toate acareturile inutile ce trebuia sa le poarte in marsu respectiv pe el si incepe sa cerceteze corpul ursoaicei sa vada de unde pleaca durerea.
intr-un final descopera o aschie in laba ursoaicei si fara prea mare chin o scoate si o arunca. ursoaica o ia la goana prin padure bucuroasa ca a scapat de chinuri.
a doua zi la poarta unitatii este chemat soldatul nostru.
ajunge la poarta si ce sa vezi!! ursoaica il astepta cu doua cosulete unu de fragi si unu de mure in semn de multumire pentru ca i-a scos aschia.
Etichete: minciuni
Abonați-vă la:
Postări (Atom)